Nici cele mai pertinente și valide explicații cu privire la Dumnezeu nu pot schimba inima și percepția cuiva despre Dumnezeu ca o experiență în urma căreia omul ajunge personal la concluzia că Dumnezeu este Suveran, bun și infinit în înțelepciune. Aici se înscrie și experiența lui Iov cel drept, aceasta fiind cea mai importantă lecție pe care a învățat‑o Iov din toată experiența dramatică prin care a trecut. De fapt, când Dumnezeu decide să‑i vorbească lui Iov, nu‑i răspunde în mod direct la niciuna dintre întrebările acestuia, ci, dimpotrivă, îi vorbește despre măreția creației Sale, despre puterea cu care conduce universul, despre autoritatea cu care stăpânește natura și despre înțelepciunea cu care susține tot ce mișcă pe pământ. Atitudinea lui Iov în suferință este luată ca reper de răbdare de către Iacov, care scrie spre sfârșitul epistolei sale: „Frații mei, luați ca pildă de suferință și de răbdare pe prorocii care au vorbit în Numele Domnului. Iată, noi numim fericiți pe cei ce au răbdat. Ați auzit vorbindu‑se despre răbdarea lui Iov și ați văzut ce sfârșit i‑a dat Domnul și cum Domnul este plin de milă și de îndurare”.
↧